Un post pe Facebook care afirma că o persoană nevaccinată ar putea contracta boala prin contact intim cu un vaccinat a declanșat o reacție fără precedent în mediul medical românesc. În dimineața zilei de 25 august 2025, Colegiul Medicilor Bihor a anunțat deschiderea unei anchete disciplinare împotriva dr. Flavia Groșan, medic primar pneumolog din Oradea. Nu e vorba doar de o greșeală — e vorba de o recidivă. La fel cum a făcut în timpul pandemiei, dr. Groșan a răspândit o afirmație fără bază științifică, care a generat panică inutilă și a subminat încrederea în sistemul de sănătate.
Ce a spus dr. Flavia Groșan — și de ce a fost atât de periculos
În postarea de pe 24 august, dr. Groșan a scris că un bărbat nevaccinat a început să aibă simptome ale COVID-19 după ce a avut relații sexuale cu partenera sa vaccinată. Afirmația era atât de absurdă, cât și periculoasă: sugera că vaccinurile nu protejează doar pe cei vaccinați, ci le transformă în vectori de boală — un mit pe care cercetătorii l-au respins de ani de zile. Nu doar că nu există nicio dovadă că vaccinurile pot transmite virusul, dar chiar și ideea că vaccinul ar face pe cineva „periculos” pentru alții este o distorsionare completă a mecanismului imunitar.
De ce e important? Pentru că oamenii încă se tem. În 2025, în România, 27% dintre adulți nu sunt complet vaccinați împotriva COVID-19 — și mulți dintre ei încă ascultă afirmații precum aceasta. Când un medic cu reputație face astfel de declarații, nu e doar o greșeală — e o acțiune care poate costa vieți. Colegiul Medicilor Bihor a subliniat clar: „Vaccinurile COVID-19 au salvat milioane de vieți și au redus dramatic numărul cazurilor grave și al deceselor cauzate de SARS-CoV-2.”
Reacția oficială: o anchetă rapidă și fără milă
În doar 24 de ore, Biroul Executiv al Colegiului a convocat o ședință de urgență. Nu au așteptat să se împrăștie zvonurile. Nu au încercat să „negocieze” cu dr. Groșan. Au acționat. Dr. Carmen Pantiș, președintele Colegiului și medic primar, a spus la AGERPRES: „A recidivat exact ca în timpul pandemiei.” E un cuvânt puternic. Nu e vorba de o greșeală izolată — e un model de comportament.
Dr. Groșan a șters postarea în câteva ore, cu mesajul: „Vă rog să vă calmați, mă dezic de ea.” Dar e prea târziu. Când o informație falsă circulă, nu o poți retrae doar cu un mesaj. Ea a ajuns la mii de oameni. Și așa a început procesul.
Cum funcționează ancheta disciplinară?
Pe 3 septembrie 2025, la ora 13:30, Comisia de Jurisdicție Profesională a luat în considerare cazul, condusă de prof. univ. dr. Camelia Buhaș, medic primar în medicină legală. S-au invocat articolul 22 din reglementările Colegiului, care acoperă „încălcarea gravă a deontologiei medicale”.
Procesul are mai multe etape: dr. Groșan trebuie să prezinte o declarație scrisă, apoi se solicită rapoarte medicale de la experți național recunoscuți — deja au promis să participe doi medici de renume. Apoi, dosarul va fi trimis la Comisia de Disciplină teritorială din Bihor, care va lua decizia finală.
Dr. Pantiș a estimat că ancheta se va încheia până la începutul lunii noiembrie 2025. Nu e o procedură rapidă — e una riguroasă. Și asta e bine. Pentru că nu se judecă doar un post pe Facebook. Se judecă responsabilitatea unui medic.
Ce se poate întâmpla cu dr. Groșan?
Potentialul de pedepse este serios: de la o simplă mustrare până la suspendarea dreptului de liberă practică. Nu e vorba doar de o amendă — e vorba de capacitatea de a lucra ca medic. Și nu e exagerare. În 2021, un medic din Timișoara a fost suspendat pentru 6 luni după ce a promovat tratamente neautorizate pentru COVID. Acum, e vorba de ceva mai periculos: răspândirea de dezinformare care poate duce la refuzul de vaccinare.
„Asemenea afirmații fără bază științifică afectează grav încrederea în profesia medicală și în întregul sistem de sănătate din România,” a subliniat dr. Pantiș. Și are dreptate. Când un medic spune că vaccinul e periculos, nu e doar o eroare — e o trădare.
De ce e importantă această anchetă — și pentru toți românii
În România, 32% dintre medici au raportat în 2024 că pacienții lor îi întreabă despre „efectele secundare ale vaccinului pe parteneri” — un indicator clar că dezinformarea a pătruns în casă. Dr. Groșan nu e o excepție. Ea e o manifestare a unei probleme mai mari: lipsa de control asupra discursului medical în spațiul public.
Colegiul Medicilor Bihor a luat o decizie curajoasă. Nu a așteptat să se întâmple ceva grav. Nu a așteptat ca cineva să moară din cauza unui mit. A acționat. Și asta e exemplul pe care ar trebui să-l urmeze și alte colegii medicale din țară.
Este o lecție pentru toți: medicul nu e un influencer. Nu are dreptul să transforme Facebook într-un laborator de teorii necontrolate. Medicul are o datorie — să sprijine știința, nu să o distorsioneze.
Frequently Asked Questions
Cum pot verifica dacă o informație medicală este adevărată?
Verificați sursele oficiale: Ministerul Sănătății, Institutul Național de Sănătate Publică sau site-urile organizațiilor internaționale precum OMS. Orice afirmație care spune că vaccinurile transmit boală, că „sunt periculoase pentru nevaccinați” sau că „protejează doar pe cei vaccinați” este falsă. În România, peste 80% dintre studiile științifice publicate despre vaccinuri sunt disponibile public și verificabile.
Ce s-a întâmplat cu alți medici care au răspândit dezinformare în timpul pandemiei?
În 2021, un medic din Iași a fost suspendat pentru 12 luni după ce a promovat „tratamente naturale” împotriva COVID-19. În 2022, un medic din Cluj a primit un blam formal pentru afirmații false despre vaccinuri pe un canal YouTube. Colegiile medicale au început să acționeze mai ferm — dar încă nu suficient. Această anchetă din Bihor este un semnal clar că nu se mai acceptă astfel de comportamente.
De ce nu a fost deschisă o anchetă imediat după primul incident în 2021?
În 2021, sistemul era suprasolicitat și multe cazuri de dezinformare au rămas nepedepsite din lipsă de resurse sau de politică clară. Acum, Colegiul Medicilor Bihor a adoptat un protocol mai strict: orice recidivă în materie de dezinformare medicală este tratată ca o infracțiune profesională, nu doar ca o greșeală. Această abordare este nouă și necesară.
Poate dr. Groșan să se apere în mod legal?
Da, are dreptul la apărare — chiar a avut un avocat la ședința cu Comisia de Etică. Dar în cazurile disciplinare medicale, nu se judecă „libertatea de exprimare” — se judecă responsabilitatea profesională. Un medic nu poate invoca libertatea de a răspândi informații false dacă acestea pot afecta sănătatea publică. Legea îi protejează drepturile, dar îi cere și responsabilitatea.
Ce implică suspendarea dreptului de liberă practică?
Suspendarea înseamnă că dr. Groșan nu ar putea lucra ca medic nici în spitalele publice, nici în cele private, nici în cabinetul propriu, timp de 3 luni până la 2 ani. Ar putea face cercetare sau predare, dar nu ar putea interacționa direct cu pacienții. Este cea mai severă pedeapsă disciplinară, rezervată pentru cazurile grave — cum ar fi falsificarea documentelor medicale sau răspândirea deliberată de dezinformare.
Ce ar trebui să facă un pacient care vede astfel de afirmații?
Să nu împărtășească. Să raporteze postarea la Colegiul Medicilor din județul respectiv. Să întrebe medicul de familie — nu un influencer. În România, peste 90% dintre medici sunt dispuși să răspundă la întrebări sincere. Nu lăsați dezinformarea să răspundă pentru voi. Cereți dovezi. Cereți studii. Și nu vă lăsați influențați de emoții — ci de știință.
