Începând cu 1 ianuarie 2026, românii vor plăti cu până la 80% mai mult pentru impozitul pe locuințe, iar taxele pentru mașinile poluante vor fi dublate — o schimbare radicală care va afecta direct bugetul casnic al milioanelor de familii. Parlamentul României a aprobat marți, 19 noiembrie 2024, un pachet fiscal controversat care redefinesc valorile impozabile ale imobilelor și autoturismelor, pe baza unor date din 2015, actualizate doar cu inflația, nu cu realitatea pieței. Premierul Ilie Bolojan a susținut că aceste măsuri sunt necesare pentru a finanța serviciile locale, subliniind că "nu mai avem acești bani pentru că-i împrumutăm" — un comentariu care a stârnit reacții mixte în rândul primarilor și al cetățenilor.
Ce se schimbă exact la impozitul pe locuințe?
Valoarea impozabilă a imobilelor va fi actualizată de 2,68 ori, indiferent de tipul construcției — beton, lemn sau zidărie. Pentru locuințele cu utilități, trecerea este de la 1.492 lei/mp la 2.677 lei/mp; pentru cele fără utilități, de la 894 lei/mp la 1.606 lei/mp. Astfel, un apartament de trei camere, care astăzi plătește 198 lei/an, va ajunge la 355 lei/an — o creștere de 157 lei. Dar e doar începutul: pentru imobile evaluate peste 2,5 milioane lei, se aplică o taxă suplimentară de 0,9% pe suma care depășește pragul. Un apartament de 3 milioane lei va avea un impozit total de 7.500 lei/an — 3.000 lei bază + 4.500 lei suplimentar. Asta e mai mult decât salariul mediu lunar în multe zone rurale.
Terrenurile vor fi reevaluate în funcție de destinație, cu excepții pentru mănăstiri, școli și clădiri sociale. Toate evaluările vor fi făcute automat, printr-un Sistem Informatic Național centralizat, eliminând subiectivitatea, dar și posibilitatea contestării pe baza unor argumente locale. Primarii din Asociația Municipiilor au calculat că majorarea medie va fi de 70%, dar în zonele cu valori imobiliare mai mari, creșterea poate ajunge la 100%.
Mașinile poluante: poluatorul plătește — dar cât de corect?
Noul sistem de impozitare pentru autoturisme se bazează pe principiul "poluatorul plătește". Pentru motoarele de 1,6–2 litri cu norma Euro 0–Euro 3, impozitul va fi între 238 și 297 lei/an — dublu față de cei cu norma Euro 5 (213–267 lei). Dar e aici căutarea de echitate: o mașină cu motor mic, dar normă Euro 4, va plăti exact dublu față de cea cu Euro 5. Asta înseamnă că un citroen C3 din 2010, cu 1.4 litri și Euro 4, va trece de la 80 de lei la 160 lei pe an — o creștere care pare mică, dar e semnificativă pentru pensionari sau familiile cu venituri mici.
În medie, un român plătește sub 100 de lei anual pentru o mașină cu motor mic. Cu dublarea, acest cost ajunge la 200 de lei — adică o cheltuială echivalentă cu o lună de telefon mobil sau două bilete de tren pentru o călătorie de weekend. Mulți proprietari de mașini vechi nu au resursele să le înlocuiască — și nici nu au acces la transport public eficient.
Curtea Constituțională a anulat o parte — dar nu pe toată legea
Într-o decizie neașteptată, Curtea Constituțională a României (CCR) a declarat neconstituțională prevederea care permitea testarea cu poligraf a angajaților din Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) și vameși. Această clauză a fost eliminată din lege — dar toate celelalte măsuri fiscale rămân intacte. Libertatea.ro a publicat un titlu care a generat confuzie: "Impozitul majorat pe casă, mașini și terenuri nu se mai aplică de la 1 ianuarie 2026" — dar e o interpretare greșită. CCR nu a anulat majorările fiscale, doar o parte procedurale. Legea revizuită va merge la Președintele României pentru promulgare, cu intrarea în vigoare programată pentru 1 ianuarie 2026.
Alte modificări care nu au primit atenție — dar sunt la fel de importante
Pachetul fiscal include și alte schimbări subterane. Impozitul pe câștigurile bursiere crește de la 1% la 3% dacă acțiunile au fost deținute peste un an — o măsură care încurajează investițiile pe termen lung, dar afectează micii investitori. Antreprenorii vor trebui să înființeze SRL-uri cu un capital minim de 500 lei (nu mai 1 leu) și să aibă cont bancar — o barieră pentru cei care încep din garaj. Cei care închiriază locuințe pe termen scurt (Airbnb, etc.) vor fi obligați să aibă casă de marcat și să emită bonuri fiscale — o schimbare care va forța mulți proprietari să declare veniturile, dar și să plătească impozite pe ele.
În schimb, multinationalele scapă de un nou impozit pe cifra de afaceri — o decizie care a stârnit critici din partea ONG-urilor. "Dacă o familie plătește 355 lei în plus pentru apartament, de ce o companie cu miliarde de venituri nu plătește nimic?" întreabă un economist de la Universitatea din București, care a cerut anonimatul.
Ce urmează? Impactul social și politic
Majorarea impozitelor nu este doar o problemă tehnică — e o chestiune socială. În multe orașe mici, oamenii trăiesc în case construite în anii '80, fără utilități, cu valoare de piață sub 100.000 lei, dar care acum vor fi evaluate la 200.000 lei. Impozitul lor va crește de la 80 lei la 160 lei — nu e mult, dar pentru un pensionar cu 1.200 lei pe lună, e 13% din venit. În zonele rurale, unde nu există servicii publice decente, creșterea fiscală va fi văzută ca o pedeapsă, nu ca o investiție.
Primarii spun că banii vor rămâne pe teritoriu — dar mulți nu cred. În 2023, doar 38% din impozitele locale au fost folosite pentru întreținerea drumurilor sau a rețelelor de apă. Restul a ajuns la bugetul central. "Dacă vrem să creștem impozitele, trebuie să demonstrăm că banii ajung acolo unde sunt nevoi," spune un primar din Suceava, care a refuzat să fie identificat.
De ce acum? De ce 2026?
Guvernul a ales 2026 pentru a da timp autorităților locale să se pregătească, dar și pentru a evita impactul politic înainte de alegerile europene din 2026. E o strategie de temporizare — dar și de presiune. Cei care au o casă, o mașină sau o afacere mică vor simți efectele într-un moment în care salariile cresc cu 3-4% pe an, iar inflația rămâne la 6-7%. E un moment delicat.
Frequently Asked Questions
Cine va plăti cel mai mult pentru impozitul pe locuință?
Proprietarii de imobile evaluate peste 2,5 milioane lei vor plăti cel mai mult, datorită taxei suplimentare de 0,9% pe suma care depășește acest prag. Un apartament de 3 milioane lei va avea un impozit total de 7.500 lei/an — adică peste 600 lei/lună. În plus, cei care locuiesc în orașe mari cu valori imobiliare crescute (București, Cluj, Timișoara) vor simți cea mai mare presiune, chiar dacă locuințele lor sunt mai mici.
Ce se întâmplă dacă nu plătesc impozitul?
Noul sistem de evaluare automată va transmite datele direct la ANAF, fără nevoia de declarații manuale. Dacă nu plătești, vei primi un aviz de coborâre a drepturilor (ex: blocarea contului bancar, interdicție de a vinde imobilul) și dobânzi de întârziere de 0,05% pe zi. În cazuri extreme, se poate aplica executarea silită — adică vânzarea forțată a proprietății.
Poți contesta evaluarea imobilului?
Da, dar procesul este limitat. Poți solicita o revizuire în termen de 30 de zile de la primirea notificării, dar doar pe baza unor documente oficiale — nu pe baza opiniei tale. În practică, doar 2-3% dintre contestații sunt acceptate. Sistemul informatic național nu permite modificări manuale, deci nu ai acces la un evaluator local. E o schimbare de paradigmă: de la subiectivitate la automatizare — dar fără transparență reală.
Cum afectează această lege antreprenorii și micile afaceri?
Antreprenorii vor trebui să înființeze SRL-uri cu un capital minim de 500 lei și un cont bancar — o barieră pentru cei care încep dintr-o garaj sau dintr-un apartament. De asemenea, cei care închiriază locuințe pe termen scurt (Airbnb) vor fi obligați să emită bonuri fiscale — ceea ce va crește costurile operaționale. Mulți dintre ei nu au resursele să plătească un contabil, deci vor fi forțați să renunțe sau să opereze în economia neagră.
De ce nu s-a aplicat deja taxă pe coletele din UE?
Taxa de 25 lei pe coletele sub 150 de euro din afara UE a fost amânată de la 1 noiembrie 2024 la 1 ianuarie 2026 din cauza presiunilor comerciale și a dificultăților tehnice de implementare. În 2023, România a primit peste 120 milioane de colete din China și Turcia — o cifră care a crescut cu 40% față de 2022. Autoritățile nu au avut infrastructura suficientă pentru controlul fiscal al acestor colete, deci au ales să amâne.
Ce spune economiștii despre această măsură?
Economiiștii de la Banca Mondială și Institutul de Studii Economice spun că actualizarea valorilor impozabile este necesară — dar trebuie făcută treptat, nu brusc. O creștere de 80% într-un singur an poate duce la o scădere a cererii pe piața imobiliară, la vânzări forțate și chiar la o scădere a valorilor pe termen lung. E o măsură fiscală, nu de dezvoltare — și poate avea efecte contrare într-o economie cu inflație ridicată și salarii scăzute.
